Descriere
Al cui chip sa purtam
Carte inclusă în Pachetul promoțional Sănătatea conștiinței
Luxul și împodobirile ruinează sufletul Click aici pentru a vizualiza cartea!
Despre păcatul înjurăturilor Click aici pentru a vizualiza cartea!
Vămile văzduhului și mărturii despre existența lor Click aici pentru a vizualiza cartea!
Judecata particulară Click aici pentru a vizualiza cartea!
Citim adesea sfintele cărți și adevărurile credinței ortodoxe ni se par așa de grele, încât căutăm felurite căi de a le ocoli și a nu le împlini în viața noastră.
Aceasta este cea mai păgubitoare purtare a unui creștin. Oricât de grele ar fi adevărurile credinței noastre trebuiesc primite și împlinite întocmai.
Noi trebuie să ne ridicăm la înălțimea lor și să le pogorâm pe ele la măsura slăbiciunilor și neputințelor noastre.
Chemarea noastră este să avem ochii pururea ațintiți la Hristos, începătorul și împlinitorul credinței, străduindu-ne să urcăm din treaptă în treaptă pe calea desăvârșirii, până la sfințenie. Să ne ajute Dumnezeu ca citind să cunoaștem și cunoscând să și împlinim întocmai și să ne mântuim. - Galaction
Între celelalte erezii papistășești, protestante și ale pleiadelor sectare, despre care am scris, mai pe larg despre unele și mai pe scurt despre altele, este și raderea bărbii și a mustăților.
Acest obicei - ca și jocurile și prăznuirile drăcești, credințele deșarte, descântecele, vrăjile, proorociile mincinoase cu cărțile de joc, zodii, planete, cafea, în palmă, după glasul păsărilor, mișcările dobitoacelor..., farmece etc. etc., - este o rămășiță rămasă de la păgâni, după cum reiese din scrierile Dumnezeieștilor Scripturi și istoriile vechi.
Moliciunea desfrânată a acestui satanicesc obicei al lepădării podoabei bărbătești, a papistașilor a papistașiților, a protestanților și a pleiadei sectare, o vedem cu durere prinzând rădăcini adânci și în ființa majorității creștinilor noștri Români ortodocși.
Văzând cum mulți dintre noi nici nu vor să țină seama de acest mare păcat, care-i urâciune înaintea Preasfântului Dumnezeu, fiind silit de datoria preoțească - cu toată jertfa ce mi se impune - m-am ridicat sa protestez, după cuvântul Domnului care zice: „Strigă cu tărie și nu înceta, ca o trâmbiță înaltă glasul tău și spune poporului Meu păcatele lor și casei lui Iacob fărădelegile lor" (Is. 58, 1).
Păcatul acesta al lepădării prin radere a bărbii și a mustăților prin care partea bărbătească se coboară în rândul păgânilor ce se rădeau, a famenilor și a femeilor, m-a întristat mult și mă întristează. [...]
Păcatul acesta izvorât din sataniceasca boală a trufiei, este un mare vot de blam adus Preasfântului Dumnezeu Care ne-a zidit bine foarte, cu atotîntelepciunea Sa.
Al cui chip să purtăm
Editura Agapis
