Cuvioasa Macaria, mângâietoarea celor suferinzi (S)

Descriere

Editia a doua.
Povestea unei sfinte patimitoare, dintr-o tara ce patimeste, vine ca o adiere inmiresmata si invioratoare. Paralizata de la varsta de trei ani si cu totul neajutorata in ultimii sai ani, schimonahia Macaria a fost unealta tamaduirii prin puterea lui Hristos pentru mii de suflete bolnave si chinuite. Desi slaba trupeste, era plina de putere duhovniceasca, nascuta din smerenie si jertfire de sine, si a purtat cu rabdare si dragoste necazurile tuturor celor ce au venit sa-i ceara ajutorul. Nevazuta si neinsemnata pentru lume, ea este mare in Imparatia Cerurilor, preaiubita patimitoare a Maicii Domnului si impreuna-vorbitoare cu cei aflati in lacasurile ceresti. Biografia de fata, scrisa de un apropiat si credincios martor ocular al nevointelor ei, zugraveste vedeniile sfintei femei asupra Raiului si iadului, slava si suferinta ei, oferindu-ne o stravedere a veacului viitor.

Cuprins
Introducere
Prefaţa autorului
I. Aleasă din naştere
II. Stareţa văzătoare cu duhul
III. Văzătoarea lumii duhovniceşti
IV. Lupta cu puterile răului
V. Slobozirea de boală
VI. Înconjurată de duşmani
VII. Fiul ei duhovnicesc
VIII. În sfârşit, odihnă
Încheiere

III. Văzătoarea Lumii Duhovniceşti

Nu tot cel ce zice mie: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cela ce face voia Tatălui meu carele este în ceruri.(Matei 7, 21)
1. Împărăteasa Cerurilor
Una dintre trăsăturile cele mai vrednice de pomenire ale vieţii duhovniceşti a schimonahiei Macaria era legătura sa cu Împărăteasa Cerurilor. Matuşka nu a spus nimănui altcuiva în afară de mine atât de multe lucruri, şi atât de amănunţit, despre arătările Apărătoarei Doamne. Acum, când schimonahia Macaria nu mai e în viaţă, este nevoie să spunem şi altora despre ele, cu nădejdea că astfel vom sluji la mântuirea multor suflete.
„Când eram în casa aceea, Ea a venit acolo, mi-a spus Matuşka. „Nu a căutat uşa, ducându-se spre locul unde oamenii nu se duc. A venit dinspre răsărit prin perete, care a căzut şi stătea ca şi deschis. Când a plecat, a refăcut peretele. Pe oriunde trece Ea, înfloresc flori, şi oriunde stă Ea înfloresc flori. Dar în casa asta Ea vine prin acoperiş. Toate uşile i se supun cu cinstire. Aşa vine Ea, aducând cuvântul Ei de heretisire.” Când eram în casa Matuşkăi, observasem de mult timp că o anume uşă ce da spre răsărit şi prin care nimeni nu trecea era vopsită în culoarea albastru deschis a Maicii Domnului. Pe vremea aceea toată casa era zugrăvită în ocru galben şi ruginiu, cu ramele ferestrelor albe.