Descoperă Domnului calea ta Rugăciunea înainte de rugăciune
Descriere
Rugăciunea este cea mai importantă lucrare a creştinului.
De obicei când ne aşezăm la rugăciune, ne strângem cărţile de care avem trebuinţă şi începem cu rugăciunile începătoare: Slavă Ţie Dumnezeul nostru, Slavă Ţie…
Totuşi parcă simţim că este ceva în neregulă; ceva lipseşte. Desigur; dacă procedăm aşa am neglijat pregătirea pentru rugăciune.
Înainte să te aşezi la rugăciune trebuie să-ţi desfaci gândurile de toate cele lumeşti, de griji, de bucurii, de îndeletniciri şi planuri pentru lucruri bune… de tot. Am închis „computerul“ care ne conecta cu lumea. Mai apoi trebuie să veghem, căci acesta se porneşte singur şi ne distrage de la rugăciune. De fapt nu porneşte singur ci este manevrat de nişte „viruşi“ care fac orice ca să nu ne putem ruga cu mintea limpede şi aşezată.
Apoi trebuie să cugetăm la rugăciune; să cugetăm cine este Cel căruia I ne adresăm în rugăciune şi cine suntem noi. Cât de mare este îndrăzneala de a I ne adresa lui Dumnezeu ştiindu-ne că suntem păcătoşi, că nu am împlinit Poruncile Sfinte, că am căzut în atâtea şi atâtea păcate.
De mare folos este să ne amintim îndemnul Sfântului Duh, lăsat nouă prin Sf. Prooroc David care zice: „Descoperă Domnului calea ta şi nădăjduieşte în El şi El va împlini“ (Ps 36, 5). Prima parte a acestei învăţături ne îndeamnă să ne deschidem inimile şi să-I descoperim Stăpânului sta-rea noastră lăuntrică: păcate, căderi, rău-tăţi, murdării, moleşeală duhovnicească, laşitate… adică toate.
Dar „radiografia“ trebuie însoţită şi de nădejdea în Dumnezeu. Mărturisirea şi nădejdea sunt ca două aripi care ne ridică din mocirla nevăzută. Cu o singură aripă este imposibil să te înalţi; de aceea trebuie ca amândouă să fie puternice. Dacă ne ostenim întru cele două condiţii, Domnul „va împlini“ – zice Psalmistul.
Deci, cu mintea adunată să ne aducem aminte de toate păcatele până la cele mai vechi şi cele mai mici, să le mărturisim lui Dumnezeu, şi să-i cerem bunului Dumnezeu iertare pentru ele. Să-i cerem ajutor şi întărire să nu mai cădem în nici un păcat. Bineplăcută este înaintea lui Dumnezeu dorinţa de a nu mai păcă-tui şi urâciune Îi este nepăsarea.
Trebuie să cugetăm la bunătatea, marea iubire şi marea răbdare a lui Dumnezeu. Să luăm aminte că răbdarea cea Sfântă a lui Dumnezeu nu este fără limită. O săgeată te străpunge: Dacă păcătuind atât de mult am cheltuit deja toată mila Stăpânului? Simplu şi sincer trebuie să mulţumim lui Dumnezeu pentru răbdarea, marea răbdare, cu care ne-a răbdat atât de multe greşeli.
Iti recomndam si Sfântul Gherasim Kefalonitul Viata, minunile,acatistul și paraclisul