Despre infricosata judecata

Carte Inclusă în Pachetul promoțional:

Începutul Înțelepciunii- click aici

Lupta împotriva lui Satan - click aici

Vămile văzduhului și mărturii despre existența lor - click aici

Cine sunt diavolii și cum să luptăm împotriva lor - click aici

Cum ne pregătim pentru înfricoșata judecată?

Pentru ce este de trebuinţă a se face Judecata a toată lumea?

Întâi, ca să se arate prin aceasta dreptatea lui Dumnezeu, atât prin răsplătirea faptelor bune, cât şi prin pedepsirea faptelor rele, după cuvântul Psalmistului: "Cunoaşte-se Domnul, judecăţi făcând". Şi în Apocalipsă: "Toate neamurile vor veni şi se vor Închina Înaintea Ta, că Îndreptările Tale s-au arătat".

Al doilea, trebuie cu dreptate să se laude lucrurile bune, înaintea tuturor Îngerilor şi a oamenilor, şi cele rele să fie ruşinate, după cum Sfântul Apostol Pavel ne învaţă: "Să nu judecăm pe cineva mai Înainte de vreme, ci să aşteptăm venirea Domnului care luminează pe cele ascunse, şi atunci se va judeca fiecare de Dânsul".

Al treilea, judecata oamenilor greşeşte mult în viaţa aceasta, fiindcă judecă pe cele de afară, care se văd, dar nu ştie pe cele dinăuntru şi socotesc mieii lupi şi fiarele oi. Pentru aceasta e de trebuinţă să se judece fiecare precum este, să se vădească faptele lui. Că precum copacii dumbrăvilor, se arată în vremea iernii toţi de un fel, şi nu se deosebeşte cel verde de cel uscat, şi cel folositor şi bine roditor, de cel nefolositor şi neroditor, iar când vine prea dorita primăvară, când se îmbracă lumea în culoare nouă, înverzesc livezile, bine miresmesc dumbrăvile, ierburile înfloresc şi toţi pomii se îmbracă în frunze şi în flori de multe feluri. Atunci se cunosc cele verzi de cele uscate. Că cele fragede Se incarcă cu frunze și flori și aduc la vreme roadele lor, iar cele uscate rămân netrebnice, lipsite de toată podoaba şi frumusețea, și vrednice numai de a se arde - aşa şi toţi oamenii, până când ne aflăm în cumplita iarnă a acestei vieţi, cu greu se cunoaște cel bun de cel rău şi dreptul de cel păcătos. Iar în ziua Judecății, care este adevărata şi nestricăcioasa primăvară, când se va înnoi toată lumea şi toţi oamenii vor învia, atunci se vor cunoaște lămurit, câți au fost răcoriți şi adăpaţi de darul lui Dumnezeu și câți au murit în păcat. Că cei păcătoşi şi vinovaţi, ca niște copaci uscaţi stând de-a stânga lui Dumnezeu, fără să aibă vreo podoabă, nici floare, nici frunză, nici rod al frumoasei slave a vieţii veşnice, ca nişte copaci uscaţi şi netrebnici, se vor arunca în focul muncilor. Iar drepţii, ca nişte plante şi pomi prea roditori, plini de fapte bune, vor sta de-a dreapta Domnului, împodobiţi cu prea frumoase flori, strălucind mai mult decât soarele, vărsând cu îndestulare rodul prea slăvitei fericiri.

Al patrulea şi cel din urmă, vedem pe cei răi şi fărădelege prosperând în viaţa aceasta, iar pe cei Îmbunătăţiţi şi drepţi, în necazuri şi felurite dureri petrecând. Deci, trebuie ca Domnul să arate la toţi, pricina pentru care, a dat aici păcătoşilor fericire şi drepţilor astfel de pedeapsă. Şi aceasta se va arăta la acea Înviere de obşte, când drepţii vor străluci ca luminătorii, dobândind rodul lucrurilor lor celor bune, iar păcătoşii, pentru reaua şi vicleana lor petrecere, vor lua ruşine şi necinste veşnică. Pentru aceste pricini se va face Învierea. Şi încă pentru ca să dobândească sufletul împreună cu trupul, răsplătirea lucrurilor. Că precum aceştia doi împreună au lucrat binele şi răul, cu dreptate este să se muncească sau să se slăvească amândoi.

Ca și pe vremea lui Noe, pe zi ce trece, noi oamenii ne cufundăm tot mai mult în noianul fărădelegilor. Cu toate că, la vremea aceea, lui Dumnezeu ia părut rău și sa căit că a făcut pe om pe pământ, zicând: „Pierde-voi de pe față pământului pe omul care l-am făcut! De la om până la dobitoc și de la târâtoare până la păsările cerului, tot voi pierde, căci îmi pare rău că l-am făcut “(Fac. 6, 6-7), totuși na pierdut pe om cu desăvârșire și prin dreptul Noe și familia lui, a înmulțit din nou neamul omenesc pe pământ. Dar astăzi, când pământul sa populat ca niciodată până acum, tot în aceiași măsură s-au înmulțit și fără delegate și nedreptățile oamenilor, acestea sunt pregătite pentru a sfârși la existența noastră pământești, dar care va fi pentru totdeauna.
Cu toate că mulți dintre noi, recunoaștem și mărturisim acest adevăr, când rostim în Simbolul Credinței că, Domnul nostru Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, de o ființă cu Tatăl, Care sa născut din Preasfânta Fecioară Maria, a pătimit, a murit răstignit, a fost îngropat și a înviat a trei zi. Sa înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui, apoi continuăm mărturisind solemn: „și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit“, totuși, prin faptele pe care le facem, dovedim că nu credem în ceea ce mărturisim și ...

CITEȘTE TOATĂ CARTEA ,,Despre înfricoșata judecată ,,