Eroinele credintei Povestiri si intamplari de folos din vietile sfintelor canonizate in anul 2026 (R6-5)
Descriere
EROINELE CREDINŢEI cuprinde povestiri și întâmplări de folos din viețile sfintelor canonizate în anul 2025.
Aceste sfinte, canonizate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa din 1 iulie 2025 sunt:
- Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729),
soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, cu cinstire în data de 16 august;
- Schimonahia Filofteia Antonescu de la
Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cu cinstire în data de 12 aprilie;
- Monahia muceniță Evloghia Țârlea de la
Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla (1908-1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești, cu cinstire în data de 19 decembrie;
- Schimonahia Elisabeta Lazăr de la
Mănăstirea Pasărea (1970-2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, cu cinstire în data de 5 iunie;
- Monahia Platonida (1487-1554), fosta soție a
Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (fostă Despina Milița, soția voievodului), cu cinstire în data de 26 septembrie;
- Măndălina Cătălinici (1895-1962) cu
titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainița, cu cinstire în data de 15 octombrie;
- Schimonahia Mavra de pe Muntele Ceahlău
(sec. XVII-XVIII) cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, cu cinstire în data de 4 mai;
- Schimonahia Nazaria, prima stareță a
Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic, cu cinstire în data de 17 august;
- Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii
Varatic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic, cu cinstire în data de 17 august;
- Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului
Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcașa, cu cinstire în data de 4 iulie;
- Blandina Gobjilă (1906-1971), învățătoare, 15
ani deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, cu cinstire în data de 24 mai;
- Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-
1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu, cu cinstire în data de 17 august;
- Anastasia Șaguna (1785-1836), mama
Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu cinstire în data de 1 decembrie;
- Monahia Filotimia Manolache de la
Mănăstirea Râmeț (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, cu cinstire în data de 6 iulie;
- Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea
Tismana (1923-2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana, cu cinstire în data de 23 decembrie;
- Monahia Matrona Ciupelea, stareța
Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, cu cinstire în data de 5 mai.
Din descrierea vieții celor 16 sfinte românce, realizată cu multă competență și cercetare științifică, s-a evidențiat cheia sfințeniei acestor 16 sfinte, care este virtutea iubirii lor întru Hristos. Ele au trăit, au muncit, au crezut tot timpul în duhul iubirii față de Hristos. Toată viața lor s-a desfășurat în duhul iubirii față de Hristos. Ca să devii sfânt înaintea lui Dumnezeu trebuie să fii pătruns de iubirea lui Hristos, atât în familie, cât și în mănăstire, societate și în toate ipostazele vieții.
Iubirea creștină întru Hristos înseamnă a-ți asuma viața cu toate greutățile ei, așa cum este ea, și a o închina lui Iisus.
Iubirea lui Dumnezeu le-a întărit pe aceste noi sfinte ale Ortodoxiei românești în toate momentele vieții lor. Ele au răspuns la iubirea lui Dumnezeu cu iubirea lor totală, jertfelnică, față de toate persoanele din jurul lor. Această iubire puternică le-a ridicat pe treptele sfințeniei care duce la Dumnezeu, Cel Ce este plin de iubire.