Descriere

Flavian Alexandru Torik Vol 1

Flavian Alexandru Torik. În romanul de faţă, autorul ne propune Ortodoxia autentică, trăită, perfect adaptată zilelor noastre şi cu o largă adresabilitate, fiindcă aici se va putea regăsi oricine, fie el mai mult sau mai puţin iniţiat în ale credinţei: de la adultul care nu acceptă trecerea anilor la tinerii proaspăt căsătoriţi, atraşi în mrejele consumismului ce le dictează viaţa, şi până la cei vârstnici care încă îşi mai caută calea spre Hristos.
Istorisirea păstrează un echilibru perfect între naraţiune alertă și meditaţie, suspans, extraordinar și firesc totodată, garantând lecturarea pe nerăsuflate. Eroul cărţii se transformă sub ochii noştri, purtându-ne, cu bucurie şi empatie, pe traseul nebănuitei lui transformări interioare…

Despre aceeasi tema...
Nu te descuraja văzând cât de ușor cazi în păcate, pe care le repeți mereu. Firea omenească este atât de slăbănogită, încât ne este greu (dar nu imposibil!) să ne ținem neclintiți de poruncile lui Dumnezeu. Noi avem bune intenții. Dar, cum spune Sfântul Apostol Pavel, „a voi se află în mine, dar a face binele nu aflu; căci nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc, pe acela îl săvârşesc” (Romani 7, 18-19). Și spune asta unul dintre cei mai mari sfinți care, în viață fiind, a fost „răpit până la al treilea cer” (II Corinteni 12, 2). Ce pretenții să mai avem de la noi, cei care nu am ajuns la măsura acestui mare apostol?! Dar faptul că noi suntem ființe slăbănogite de păcat e doar un aspect al problemei. Asta ar trebui să ne smerească și să ne îndemne la pocăință.
 
https://doxologia.ro/intreaba-preotul/gresesc-mereu-deznadajduiesc-aman-marturisirea-pacatelor-cum-putea-sa-fiu-un-bun

Să avem încredere că Dumnezeu ascultă permanent rugăciunile noastre, dar uneori răspunde cererilor altfel decât ne-am fi așteptat, căci se întâmplă ca noi să-I cerem lucruri care, mai târziu, pot fi păguboase nouă. Într-o istorioară pioasă se povestește că un copil mergea cu tatăl său pe un drum frumos de pădure. La un moment dat, copilul vede pe marginea căii niște fructe frumoase și-i cere tatălui care, binevoitor, îi culege și-i împlinește cererea. Mai târziu, vede un pom cu fructe frumoase și ademenitoare. Tatăl, de astă dată, refuză categoric să-i dea zicându-i: „Nu sunt bune pentru tine”. Copilul s-a întristat că tatăl i-a nesocotit dorința. Dar după câțiva ani, când deja crescuse și putea distinge binele de rău, parcurgând același drum cu tatăl său și ajungând în dreptul pomului, tatăl îi spune: „Îți amintești? Când erai mic și-mi cereai din acest pom, îți refuzam dorința. Acum, când știi că poamele acestea sunt otrăvitoare, înțelegi de ce nu-ți îndeplineam cererea?”

https://doxologia.ro/intreaba-preotul/de-ce-ma-descurajez-atat-de-usor-cand-ma-rog-pentru-ceva-nu-se-indeplineste

Flavian Alexandru Torik