Traiesc din nou (R5-7)

51,00 RON (TVA inclus)
Costurile de livrare nu sunt incluse
Cod produs - SKU TDNPI
Disponibil in stoc

SKU
TDNPI
Editura
Autor
Alexandra (Principesa Ileana a României), maica
Editura
Editura Sophia
An apariție
2023
Format
13 x 20 cm
Pagini
416
ISBN
978-973-136-894-8
Tip coperta
Brosata
Traducator
Agra Baroti-Gheorghe
Descriere scurta

Volumul de memorii al principesei Ileana, fiica regelui Ferdinand si sora lui Carol al II-lea, este o evocare plina de farmec a principalelor momente din viata autoarei.

Pe fundalul evenimentelor tulburi care au marcat Romania in perioada celui de-al doilea razboi mondial, principesa Ileana, devenita mai tarziu maica Alexandra, desfasoara, in calitate de sora medicala, o ampla activitate umanitara, care incepe in Austria si continua in Romania, din 1944 si pana in momentul expulzarii din tara a familiei regale.

"«Traiesc din nou» este istoria unei printese care devine o femeie ca oricare alta, invatand sa gateasca, sa spele vasele, sa faca piata, sa munceasca pentru hrana zilnica a copiilor ei, asa cum Dumnezeu a osandit-o inca de la inceputul lumii. Ca autoare, domnita Ileana, care nu a scris decat ca sa explice americanilor tot ce acestia ignora sau nu pricep din Europa, mai cu seama din Romania, dovedeste un talent portretistic si un simt de observatie prompt si infailibil, cu expresie percutanta, definitiva. Talentul ei literar este asemenea cu al reginei Maria in ce priveste evocarile, tipurile si caracterele umane, intuirea sentimentelor, perceptia detaliilor amuzante sau emotionante, intelegerea imediata, chiar divinatia si asumarea suferintei semenilor. Fata de regina Maria, care se dorea - si efectiv era - o remarcabila scriitoare, domnita Ileana are in plus o mai sigura privire asupra politicului, o luciditate si o obiectivitate a judecatii care-i permit o perfecta detasare." (Al. Paleologu)

Descriere

Traiesc din nou

Maica Alexandra (Principesa Ileana a României)

Am uitat totul. Am plecat de mult de pe acele meleaguri și am murit… Pe un perete am o icoană veche cu Hristos, simbolul credinței care m-a ajutat să traversez toate greutățile și m-a adus în New England, având tăria de a începe să trăiesc din nou.
Da, să trăiesc din nou, căci, după ce am părăsit casa care a fost pentru mine mereu România, m-am simțit ca un mort. Grele nu erau împrejurările în care mă aflam, ci simplul fapt că trebuia să trăiesc. (...) Nu știu dacă vă puteți închipui cum este să te rupi de tot ce ai cunoscut și ai iubit și să o iei de la capăt fără să reușești să le împărtășești amintirile din trecut celor care fac parte din viața ta în prezent. Există oameni cărora le pot împărtăși un moment sau altul din trecut, însă întregul rămâne să-l port singură.
Acum știu că dragostea și mila, puse în practică din dorința de a-i sluji aproapelui, pot transcende orice și pot face minuni. Că poți depăși timiditatea, oboseala, teama și chiar și ceea ce pare a fi o repulsie fizică incontrolabilă, doar să tânjești din suflet să ajuți și să fii de folos. Am învățat între timp că există o cale către inima oamenilor (aproape a tuturor), fie că îți sunt prieteni sau dușmani, indiferent de opinia politică sau de convingerile naționale. În fața durerii și a morții, oamenii sunt egali, și majoritatea conștientizează acest lucru și sunt gata să se ajute unii pe alții. Am mai învățat că, unde există credință în Dumnezeu, se poate face lucrarea Lui.